“Esenta schimbarilor pe care Romania le traieste in ultimii ani se traduce in cresterea rolului sistemelor de economisire individuala. Dintre acestea, pensia privata facultativa este un sistem la care apeleaza din ce in ce mai multi romani” a declarat Ioan VREME, CEO , GENERALI – Fonduri de Pensii, in cadrul emisiunii realizate de RFI in partaneriat cu Revista PRIMM – Asigurari & Pensii.
In Romania, balanta dintre angajati si pensionari se inclina primejdios catre cea de a doua categorie, facand ca pensiile publice sa scada ca procent din salariul mediu. In aceste conditii, rolul pensiilor private nu mai este demult unul de ignorat. Si nu vorbim astazi despre importanta pensiei private obligatorie, ci despre pensia privata facultativa, a carei importanta creste odata cu slabirea sistemului de pensii de stat.
“Eu sunt convins in acest moment ca singura solutie pentru a avea la batranete o pensie decenta o constituie pensia privata de pilon III”, a completat Sergiu COSTACHE, Presedinte Media XPRIMM si invitat permanent al emisiunii.
“Accesarea deducerii fiscale de 400 euro/an din impozitul pe venit platit de fiecare angajat sta cu totul in mana angajatorilor” afirma Cornelia COMAN, CEO ING Asigurari de Viata, unul dintre cei mai importanti operatori pe piata de Pilon III din Romania. “Daca angajatorul nu doreste sa-si asume activitatea de administrare a platii contributiilor – ma refer aici la contributiile platite de angajat, din resursele proprii -, este practic imposibil pentru orice salariat sa beneficieze in mod real de deductibilitate. Asa cum functioneaza procedurile fiscale in Romania acum, facilitatea fiscala se poate aplica numai daca virarea sumelor catre administratorul fondului de pensii si deducerea facilitatii fiscale, lunar, la plata impozitului pe salariu sunt realizate de angajator. Altfel, acesta ramane numai un drept “pe hartie”, dar aproape imposibil de utilizat in practica”, explica oficialul ING.
In aceste conditii, angajatorii au de jucat un rol important in dezvoltarea pensiilor private facultative chiar daca, in conditiile crizei economice, capacitatea si disponibilitatea lor de a acorda beneficii extrasalariale salariatilor este drastic redusa. “Noi inteleg perfect dificultatile economice cu care se confrunta angajatorii si de aceea nici nu ne asteptam ca in anul acesta sa inregistram o crestere substantiala a contractelor corporate pe acest segment. Raman insa doua directii in care ei pot acorda un spijin real anagajatilor lor sa-si constituie un venit pentru batranete: informarea si facilitarea accesului la sistem prin administrarea platilor si deducerilor fiscale”, declara Cornelia COMAN, subliniind ca “numai cu sprijinul angajatorilor putem spera sa obtinem un procent mai mare de aderari active la Pilonul II, pentru ca ei sunt cel mai eficient vector de informare a noilor angajati cu privire la drepturile si obligatiile legate de acest segment al pensiilor private”.
Pentru a veni in sprijinul unei implicari active a angajatorilor, operatorii din domeniu intentioneaza sa le puna la dispozitie acestora materiale informative care sa fie distribuite noilor angajati. “Comisia de supravaghere si-a declarat sprijinul pentru un astfel de demers, astfel incat speram sa-l putem pune in practica cat mai curand”, a mai adaugat Cornelia COMAN. Aceasta initiativa vine in completarea repetatelor campanii de informare pe care le-au realizat, de-a lungul timpului, operatorii din domeniu sau CSSPP, furnizand un minimum de informatii relevante ce pot fi completate, apoi, accesand volumul important de literatura explicativa pus la dispozitia celor interesati, fie pe site-ul Comisiei, fie pe cel al asociatiei operatorilor din pensiile private.
Proiectul noii legi a pensiilor publice, publicat ieri de MMFPS spre dezbatere publica, include in randul sumelor pentru care NU se datoreaza contributia de asigurari sociale si contributiile la fondurile de pensii private facultative. Prevederea cuprinsa acum explicit in lege da curs demersurilor repetate intreprinse de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) pentru a statua deductibilitatea integrala a pensiilor private facultative. “Adoptarea acestei solutii ar face pensiile facultative mai atragatoare pentru angajatori si ar oferi posibilitatea de extindere a interesului pentru pensiile private facultative si in randul entitatilor bugetare sau care nu realizeaza profit”, a explicat Mircea OANCEA, Presedintele CSSPP, la finalul anului trecut, intr-o intalnire cu angajatorii din Iasi.
Astfel, Art 37, alin (1) va avea, potrivit proiectului de Lege publicat, urmatorul continut:
Art. 37. – (1) Contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand: a) prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale; b) diurne de deplasare si de delegare, indemnizatii de delegare, detasare si transfer; c) participarea salariatilor la profit; d) indemnizatia de sedinta pentru consilierii locali si judeteni; e) contributiile platite la fondurile de pensii facultative, in limitele de deductibilitate stabilite potrivit legii; f) compensatiile lunare pentru chirie acordate persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit.c); g) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor ingienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, acordate persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c); h) sumele primite protrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului acordate persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c); i) indemnizatiile de instalare acordate persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit.c); j) plati compensatorii, ajutor la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept la pensie, acordate persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c); k) valoarea financiara a normei de hrana, primite de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, acordate persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c); l) contravaloarea transportului ocazionat de plecarea in concediul de odihna, precum si a transportului la si de la locul de munca, acordata persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c).
Daca Legea va fi adoptata in sedinta de Guvern si apoi in Parlament fara a se modifica acest articol, se va elimina astfel principalul motiv pentru chestiunea deductibilitatii totale a contributiilor la pensiile private facultative nu a putut fi lamurita pina acum. Tentativele anterioare de a statua neincluderea acestor contributii in baza de calcul a contributiilor sociale s-au lovit de argumentul potrivit caruia prevedrile Codului Fiscal in materie nu erau suficient, fiind necesara modificarea Legii 19, a pensiilor. Iata ca aceasta oportunitate s-a ivit la momentul potrivit, iar Comisia nu a ratat momentul.
Deductibilitatea fiscală totală a contribuţiilor la pilonul III ar produce economii semnificative în bugetele de personal ale companiilor
În situaţia în care contribuţiile la fonduri de pensii private facultative ar fi deductibile, în limita a 400 de euro anual, nu doar din impozitul pe profit de 16%, cum prevede legislaţia în vigoare, ci şi la calculul contribuţiilor de asigurări sociale (pentru pensia de stat, sănătate, şomaj etc.), o firmă cu 100 de angajaţi plătiţi cu salariul mediu brut pe economie, care oferă astfel de bonusuri salariaţilor săi, ar economisi, anual, în total, costuri salariale de peste 50.000 de lei, pe lângă faptul că şi-ar deduce din baza de calcul a impozitului pe profit de 16% suma de 40.000 de euro, lucru valabil, de altfel, şi în condiţiile legislaţiei actuale. Deductibilitatea totală a contribuţiilor la pensii private facultative ar reduce şi factura fiscală a salariaţilor care contribuie, în prezent, din venituri proprii, la fondurile pilonului III, în limita a 400 de euro anual. Economiile ar fi de peste 260 de lei pe an, la un salariu echivalent cu cel mediu brut pe economie, care ar include şi contribuţiile la respectivele fonduri de pensii. În prezent, potrivit legislaţiei în vigoare, contribuţiile la fonduri de pensii facultative sunt deductibile în limita a 400 de euro pe an pentru angajat şi 400 de euro pe an pentru angajator, scăzându-se din baza de impunere a impozitului de 16% pe salariu, respectiv pe profit. Plăţile la pilonul III nu sunt însă deductibile la calculul contribuţiilor de asigurări sociale (pentru pensia de stat, sănătate, şomaj etc.). Diferenţa dintre costurile fiscale ale angajatorilor şi angajaţilor, în cele două variante de deductibilitate (parţială, ca în prezent, şi totală) este semnificativă, potrivit unei analize realizate de SFin.
Simulare de calcul I: deductibilitate parŢială Să luăm un exemplu ipotetic de angajator care contribuie, pentru fiecare din salariaţii săi, la fonduri de pensii private facultative, cu suma de 135 de lei pe lună, respectiv circa 400 de euro pe an – limita de deductibilitate. Cu tot cu această contribuţie lunară, venitul salarial brut al unui angajat se ridică la suma de 1.900 de lei pe lună. În condiţiile actuale, în care contribuţiile la pilonul III sunt deductibile, pentru angajator, doar la calculul impozitului pe profit, costurile fiscale lunare ale firmei cu un salariat se ridică la suma de 533 de lei, respectiv 6.396 de lei pe an. Aceste cheltuieli sunt compuse din contribuţia de asigurări sociale (CAS) pentru sistemul public de pensii de 20,8% (395 de lei), contribuţia de sănătate de 5,2% (99 de lei), contribuţia de şomaj de 0,5% (10 lei), comisionul de 0,25% pentru camera de muncă (5 lei), contribuţia de accidente de muncă şi boli profesionale de 0,15% (3 lei), contribuţia de 0,85% pentru Camera de Comerţ şi Industrie (16 lei) şi contribuţia la fondul pentru garantarea creanţelor salariale, de 0,25% (5 lei) – în total, 535 de lei. Să luăm în calcul şi ipoteza în care acelaşi angajat, cu un salariu brut de 1.900 de lei, îşi plăteşte din venituri proprii o contribuţie lunară de 135 de lei la pilonul III. Scăzând această contribuţie, precum şi costurile sale fiscale lunare de 515 lei (6.180 de lei pe an), rezultă un salariu net lunar de 1.250 lei. Asta pentru că trebuie să plătească CAS pentru pensia de stat de 10,5% (200 de lei), contribuţii de sănătate de 5,5% (105 lei) şi contribuţia de şomaj de 0,5% (10 lei). După scăderea acestor contribuţii, ca şi a deducerii personale de 200 de lei, aferente nivelului de venit brut corespunzător pentru o persoană fără copii, se aplică impozitul pe salariu de 16% pe suma rămasă (200 de lei).
Simulare II: deductibilitate totală Cu totul altfel ar sta lucrurile în condiţiile în care contribuţiile la pilonul III ar fi deductibile total, adică inclusiv la calculul contribuţiilor obligatorii enumerate mai sus, întrucât cotele procentuale s-ar aplica la suma de 1.765 de lei, nu de 1.900 de lei. Astfel, angajatorul din exemplul nostru ar plăti pe lună CAS pentru pensii de doar 367 de lei, contribuţii de sănătate de 91 de lei, şomaj de 8 lei, comision pentru Camera de Muncă de 4 lei, contribuţie de accidente de muncă şi boli profesionale de 2 lei, contribuţie pentru Camera de Comerţ şi Industrie de 15 lei şi contribuţie la fondul pentru garantarea creanţelor salariale de 4 lei. În total, 491 de lei lunar, adică 5.892 lei pe an, reprezentând o reducere de cheltuieli pe angajat de 504 lei anual. În plus (lucru valabil şi în condiţiile legislaţiei actuale), la un profit anual de 100.000 de euro, impozitul aferent, de 16%, ar fi doar de 9.600 de euro, întrucât din baza de calcul s-ar deduce contribuţiile anuale la fonduri facultative (40.000 de euro), faţă de 16.000 de euro, cât ar fi obligaţiile de plată fără această deducere. Pe partea angajatului, în condiţii de deductibilitate totală a contribuţiilor la pilonul III, acesta ar plăti CAS pentru pensii de 185 de lei pe lună, contribuţii de sănătate de 97 de lei şi şomaj de 8 lei, adică, în total, 290 de lei. Scăzând aceste contribuţii, precum şi deducerea personală de 200 de lei, rezultă o bază de impunere pentru impozitul pe salariu de 16% de 1.275 lei, din care rezultă un impozit de 204 lei. Astfel, costurile fiscale totale ale salariatului ar fi de 494 de lei (5.912 lei anual) şi un salariu net de 1.271 de lei pe lună.
Primul pas: nu se mai aplică CAS Contribuţiile la fonduri de pensii private facultative (pilonul III) ar putea fi scutite de impunerea de contribuţii de asigurări sociale (CAS) la sistemul public de pensii, potrivit ultimei variante a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, elaborată de Guvern şi publicată pe pagina de Internet a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS). Potrivit acestei ultime variante a proiectului, contribuţiile plătite la fondurile de pensii facultative, în limitele de deductibilitate stabilite potrivit legii, au fost incluse pe lista tipurilor de venituri pentru care nu se datorează CAS, adică nu sunt incluse în baza de calcul şi impunere a contribuţiilor de asigurări sociale. Măsura a fost solicitată de mai mult timp de jucătorii din piaţa pilonului III, precum şi de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). De altfel, recent, CSSPP a înaintat Ministerului Muncii o propunere de amendament la proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice, care viza tocmai acest aspect. Demersul CSSPP urmărea evitarea oricăror neînţelegeri la nivelul angajatorilor, întrucât, într-o notă anterioară adresată Comisiei de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), se spunea că, pentru ca deductibilitatea să fie totală, nu este suficientă doar eventuala precizare în Codul Fiscal a acestui fapt, ci este nevoie de modificarea legilor care instituie obligativitatea contribuţiilor de asigurări sociale, pentru pensii şi sănătate, astfel încât să se precizeze că pilonul III beneficiază de deductibilitate cu privire la aceste contribuţii sociale. Însă contribuţiile de asigurări sociale de sănătate sunt reglementate de Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi, până în prezent, nu a fost anunţat niciun demers de modificare a acestei legi.
Cum arată şi spre ce se îndreaptă pilonul III Activele nete ale fondurilor de pensii private facultative au crescut cu 142% în 2009, la 204 milioane de lei, iar numărul aderenţilor a depăşit 187.000, cu 25% mai mult faţă de decembrie 2008, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). De asemenea, numărul fondurilor de pensii facultative a crescut în cursul anului 2009, de la 9 la 13. Randamentul mediu ponderat al tuturor fondurilor de pensii private facultative, pe durata anului 2009, a fost de 15,8%, superior rezultatului de 2,7% consemnat în 2008. De la lansare (mai 2007) şi până în prezent, fondurile de pe pilonul III au înregistrat un randament mediu anual de 7,9%. Potrivit estimărilor jucătorilor din piaţă, la sfârşitul anului 2010, activele nete ale fondurilor de pensii facultative ar putea ajunge la 350 de milioane de lei, iar numărul total de participanţi se va situa între 220.000 şi 250.000. Legislaţia actuală permite participarea salariaţilor la fonduri de pensii private facultative cu contribuţii de maximum 15% din venitul brut lunar.
Venit mai mare. Contribuind la sistemul pensiilor private obligatorii, vei avea siguranta ca la pensie vei primi un venit suplimentar, care se adauga pensiei de stat.
Titlu de proprietate. Banii acumulati se strang intr-un cont individual si reprezinta proprietatea ta.
Garantarea pensiei. Pensiile private sunt garantate prin intermediul mai multor mecanisme: legislatie, institutii de stat care supravegheaza activitatile specifice de desfal?urare, control asigurat de catre depozitar (banca). Conform legii, un fond de pensii nu poate da faliment si, astfel, nu exista pericolul de a pierde suma pe care ai acumulat-o in cont.
Posibilitatea mostenirii. Tn cazul decesului, suma de bani acumulata va fi transmisa mostenitorilor tai legali, ceea ce inseamna ca banii nu se pierd. Mostenitorii pot primi suma de bani fie ca plata integrala, fie sub forma unor rate esalonate pe maxim 5 ani.
Acces la informatii. Ca participant, vei avea acces deplin la informatiile despre contul tau; vei sti cati bani s-au strans, care a fost rentabilitatea fonduiui in timp si orice vrei sa stii despre contul tau.
Reforma Sistemului de Pensii Sistemul de pensii de stat, introdus la inceputul secolului trecut, a intrat in colaps. Eficient atunci, acum este total anacronic. Speranta de viata a crescut, iar asta este foarte bine, pe de o parte. Pe de alta parte, se ajunge la situatia in care exista mai multi pensionari decat salariati care contribuie la fondul de pensii de stat, deci la pensii mai mici. Asa se face ca a fost nevoie de o reforma. Ca si in multe dintre tarile fostului bloc comunist, reforma sistemului de pensii se face prin introducerea a trei piloni, practic trei fonduri de pensii diferite la care fiecare om poate contribui. Doua dintre acestea, pensia de stat si pensia privata obligatorie, sunt contributii obligatorii. Pentru cea de a treia, pensia privata facultativa, alegerea iti apartine doar tie.
Asa cum este organizat acum, sistemul de pensii poate sa iti aduca un venit de pana la 80% din ultimul salariu net. Ceea ce inseamna cu mult mai mult fata de cele 30-35 de procente pe care le putea asigura pensia de stat. Dar, pentru asta, este foarte important sa contribui la aceste fonduri de pensii. Si ce este si mai important este ca pensia de stat si pensia privata obligatorie nu te costa nimic. Nu vei plati nimic in plus fata de ce dai deja acum la stat. Singura diferenta este ca o parte din banii pe care ii dadeai la stat se vor duce intr-un fond de pensii. Ceea ce trebuie sa faci este sa alegi acest fond de pensii. Cat despre pensia privata facultativa, asa cum ii spune numele, poti sa alegi sa contribui sau nu la acest fond. Contributia la pensia privata facultativa poate fi de maxim 15% din salariul tau si poate fi platita si de angajatorul tau.
Pilonul 1 – Pensia de stat pana in prezent, singura pensie de care puteai beneficia era cea publica. In acest sistem angajatii platesc, obligatoriu, catre stat un procent din venitul brut, iar statul nu investeste banii pe care fiecare dintre noi ii platim pentru a obtine un profit, ci ii da pur si simplu mai departe spre pensionari.
Pilonul 2 – pensia privata obligatorie este un nou sistem de contributii individuale prin care sumele platite de tine ca angajat se strang intr-un cont al tau personal si banii sunt investiti pe termen lung. Daca ai sub 35 de ani, participarea la acest sistem este obligatorie. Insa, daca ai intre 35 si 45 de ani, tu alegi daca participi sau nu. Din punct de vedere financiar vei plati, obligatoriu, aceeasi suma ca si pana acum. Practic, nu vei scoate bani din buzunar. Singura diferenta este ca o parte din contributia ta catre stat va fi redirectionata si se va depune Intr-un cont, deschis pe numele tau, la o companie privata de pensii. La batranete, vei beneficia de un venit mai mare, primind in acelasi timp si pensia de stat si pensia privata obligatorie. In plus, trebuie sa stii ca nu exista nici un pericol de a-ti pierde banii. Aceste fonduri sunt garantate de stat si, prin lege, ele nu pot da faliment. Pentru aceasta, tot ce trebuie sa faci este sa alegi un fond de pensii privat in perioada septembrie 2007 – ianuarie 2008. Daca, pana in ianuarie, nu te-ai hotarat asupra unuia dintre fonduri, un program informatic va alege pentru tine prin alocarea automata la una dintre societaiile existente.
Pilonul 3 – Pensia privata facultativa Sistemul pensiilor private facultative are ca trasatura definitorie caracterul optional; pot participa toate persoanele care realizeaza venituri din activitati profesionale sau agricole (declarate la administratia financiara), indiferent de varsta pe care o au. Daca optezi pentru un fond privat de pensii facultative trebuie sa fii pregatit pentru un cost suplimentar, insa investitia ta va avea ca rezultat o pensie suplimentara privata care se adauga pensiei primite de la stat si celei private obligatorii. Ca si in cazul pensiei obligatorii, sumele platite pentru pensia facultativa se strang in conturi personale.
Contributia ta pentru o pensie privata facultativa poate fi completata de aportul angajatorului. Conform legii, acesta iti poate oferi ca beneficiu salarial o suma lunara virata in contul tau personal. in plus, pensia facultativa implica beneficii din punct de vedere al deductibilitatii fiscale, in limita sumei de 200 EUR/an. Asta inseamna ca vei plati mai putin impozit pe venit si implicit vei avea mai multi bani care iti raman la dispozitie.
Pensia privata obligatorie este, de fapt, o parte a pensiei de stat, administrata privat. In prezent, fiecare angajat plateste pentru pensia de stat 9,5% din salariu. Incepand de anul viitor, o parte, mai precis 25% din cei 9,5% vor fi transferati catre o companie de pensii privata. Aceasta inseamna ca o parte din pensia de stat va fi administrata de companiile private de pensii. Procentul de pensie privata de 2% va fi majorat gradual la 6% pana in 2016 sau chiar mai devreme.
Scopul acestui transfer? Investirea sumelor reprezentate de contributia la pensie, astfel incat aceasta sa fie mult mai mare decat cea primita in prezent de la stat.
Procentul de 2% va fi transferat automat de catre angajatori catre societatea de pensii pe care o va alege fiecare, asadar noi nu platim nimic in plus pentru o pensie obligatorie, admnistrata privat. Aceasta contributie la pensia de stat administrata privat este obligatorie, potrivit legii, pentru toti angajatii care vor avea sub 35 de ani in momentul adoptarii legii.
Este vorba de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, completata de legea Legea nr. 23/2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 61 din 25/01/2007.
Acesta este motivul pentru care aceasta pensie este cunoscuta si sub denumirea de pensie obligatorie, sau Pilonul II de pensii.
NU LASA STATUL SA DECIDA IN LOCUL TAU! Este GRATIS si este OBLIGATORIU!
Luna aceasta, CNPAS a distribuit aleator intre cele 13 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) un numar de inca 20.500 de participanti, mai multi decat luna trecuta si din nou peste asteptarile administratorilor fondurilor de pensii. Potrivit legii, o persoana devine eligibila pentru a adera la Pilonul II daca are sub 45 de ani si se angajeaza la primul loc de munca (devine platitor de CAS). Daca are sub 35 de ani si nu adera la niciun fond in primele 4 luni de la angajare, atunci CNPAS aloca aleator aceste persoane catre fondurile de pensii de pe piata, proportional cu cota de piata a fondurilor din acel moment.
Tot ce trebuie sa faci este sa ai o copie de BI sau CI si fara sa parasesti confortul casei tale vei semna formularul de adeziune la GENERALI sau ING. Suna la 0751113312, 0723611831 sau 0766683735 si vom veni noi la dumneavoastra indiferent de domilciliul stabil.
Aproximativ jumatate din familiile din Romania nu economisesc deloc, afirma o analiza realizata de Mihai Copaciu (BNR) si Flaviu MIHAESCU (GlobeOp Financial Services). Potrivit acestora, nivelul venitului reprezinta principalul fundament al economisirii, numai gospodariile cu venituri de peste 2500 lei avand o probabilitatea ceva mai ridicata de a economisi (13,6%). De remarcat ca, fata de rezultatele unui studiului similar, realizat in noiembrie 2006, cand numai 20% din repondenti declarau ca nu reusesc sa economiseasca deloc, rezultatele anului 2009 sunt sunt extrem de ingrijoratoare. In aceste conditii, pentru o larga majoritate a populatiei Romaniei, contributia la fondurile de pensii obligatorii ar putea fi unica forma de economisire pe care si-o permit.
Analiza mentionata a utilizat rezultatele a doua sondaje realizate de Institutul National de Statistica si Fondul de Garandare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDB). Rezultatele communicate de cele doua institutii reflecta o tendinta de saracire generala a gospodariilor din Romania, cu un accent special pentru familiile numeroase, cu venituri mici sau medii. Astfel, in gospodariile tinere (sub 25 de ani) exista, in mai mare masura, atat o preocupare pentru economisire, cat si capacitatea de a concretiza aceasta preocupare intr-o forma de economisire. Dupa aceasta varsta, cu precadere in familiile numeroase, capacitatea de economisire scade, aceste gospodarii confruntandu-se cu un consum mai mare. De remarcat, de asemenea, ca asteptarile cu privire la o situatie financiara mai proasta duc la o scadere a probabilitatii de a economisi cu 14 -15%. Acest aspect capata importanta cu atat mai mare cu gradul de indatorare al gospodariilor se mentine la un nivel ridicat, cu 33,5% dintre acestea platind la credite 10 – 25% din venitul lunar si 33,2%, intre 25-50%. Trebuie spus si ca principalele motivatii ale economisirii sunt precautia, mostenirea si achizitia de bunuri de folosinta indelungata.
Fara a contesta valabilitatea motivelor pentru care multi dintre cetatenii Romaniei nu reusesc sa economiseasca, nu se poate, insa, sa nu ne intrebam ce-i de facut pentru ca acesti oameni sa nu se trezeasca, la varsta de pensionare, ca dispun de niste venituri care nu acopera nici cheltuielile elementare ale unui trai decent? Cu siguranta, in primul rand, ceea ce trebuie sa se schimbe este atitudinea statului fata de aceasta problema. Mai simplu spus, mediul politic ar trebui sa inceteze sa mai socoteasca pensiile doar un capitol al luptei electorale, o sursa de masa de manevra la urna de vot. In locul acestei atitudini, o forta politica cu adevarat progresista ar trebui sa-si faca din construirea unui sistem de pensii solid si coerent, un adevarat stindard de lupta. Exact asa cum te preocupi de situatia scoalara a unui copil nu pentru notele pe care le ia astazi, ci pentru a-i crea o baza pentru o cariera care sa-i asigure o viata satisfacatoare in viitor, atitudinea fata de pensii ar trebui sa tina cont in primul de implicatiile viitoare, pe termen lung, ale masurilor implementate in prezent.
Cat priveste atitudinea cetatenilor, educatia financiara si, mai ales, o deplina transparenta a sistemului de pensii, inclusiv in componenta sa publica, au potentialul de a crea o noua perceptie. Falsa impresie de deplina stabilitate a sistemului public de pensii, alimentata continuu de initiative populiste si jumatati de adevaruri, fac ca economisirea pentru pensie sa para o problema secundara, a carei rezolvare poate fi amanata pina foarte tarziu in viata. “In Romania, motivul economisirii pentru pensii este pe ultimul loc, cu un procent de circa 1%” afirma recent Valentin LAZEA, Economist Sef al BNR, citat de hotnews.ro. “Cand o serie intreaga de factori, fie economici, fie institutionali, descurajeaza economisirea, si acestora nu ai ce sa le faci – o inflatie, care pe termen lung are tendinta de scadere, un curs care pe termen lung are tendinta de apreciere, locuinte care pe termen lung au tendinta de a se scumpi – atunci singurul lucru care poate fi facut pentru a incuraja economisirea este aceasta “incertitudine” pe care statul trebuie sa o mentina in ce priveste drepturile pensionabililor.” Ghilimelele adaugate cuvantului “incertitudine” apartin redactiei si au fost adaugate din nevoia de a nuanta intelesul afirmatiei citate. Cu siguranta, nu se pune problema ca statul sa desfiinteze pensiile publice, debarasandu-se de orice responsabilitate fata de cetatenii sai varstnici, ci numai sa nu mai creeze false asteptari cu privire la acest subiect.
Este absolut necesar ca Guvernantii sa spuna deschis populatiei ca, desi garanteaza existenta unei pensii, nu poate garanta pe termen lung si dimensiunile acesteia. Calculul punctelor de pensie tine cont, intr-adevar, de dimensiunea contributiilor sociale, pastrand o proportionalitate cu veniturile realizate in timpul vietii active, dar dimensiunea punctului de pensie, in marime absoluta, depinde aproape exclusiv de resursele Bugetului de Asigurari Sociale din momentul platii acesteia. Cea mai buna dovada, stabilirea valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut, este deja pusa in discutie, ca nesustenabila, la nici macar o legislatura distanta de la momentul adoptarii sale. Ca urmare, tinand cont de perspectivele demografice, este mai mult decat probabil ca pensia de stat va deveni exclusiv una “de supravietuire”.
Pe scurt … spuneti intreg adevarul, explicati corect conditiile de functionare ale sistemului public de pensii, iar oamenii vor percepe cu siguranta “incertitudinea” care planeaza asupra acestui sistem. In acest context, “din toata saracia”, fiecare va socoti cat poate, totusi, sa puna deoparte inainte de a fi prea tarziu ca sa mai poata face ceva.
